“Apariția Legiunii Arhanghelul Mihail a fost o provocare asvârlitã puterilor răului într-un moment de orgolioasă afirmare a lor, când aceste puteri, sigure de victorie, se pregãteau de asaltul final contra statelor crestine si contra Bisericii lui Christos. Mica oaste nationalistã si crestinã, apãrutã în mijlocul poporului românesc, le încurca multe planuri.
Ele nu se temeau de numãrul sau forta Legiunii – cãci în primii ani de existentã Mișcarea nu izbutise sã adune mai mult decât câteva sute de membri – ci de conceptia de viatã, de problemele ce le punea în desbaterea tãrii.
Miscarea Legionarã avea preocupãri cari depãseau politicul propriu zis. Ea credea într’un sens mai înalt at vietii individuale si colective; ea îndrãznea sã sustinã cã existã si un alt plan de realitãti care depãseste istoria si o conditioneazã în toate manifestãrile ei; ea depune mãrturie pentru Christos într’o lume care-si pierduse interesul pentru epopeea pãmânteanã a Mântuitorului.
Organismul Miscãrii îsi întindea rãdãcinile pânã in regiunile pline de mister ale supra-naturalului.
Aceastã viziune eschatologicã a istoriei, aceastã ancorare a destinului national în tainele lumii de dincolo deranjau planurile acelora cari luptau sã înãbuse în om aspiratiile spiritului, sã-l abatã dela cãutarea lui Duumnezeu si sã-l îndrepte spre ambitii desarte si satisfactii de ordin material.
Miscarea Legionarã a fost identificatã din primul moment de cãtre strategii ostirilor luciferice ca un inamic redutabil în lupta lor pentru dominatia lumii, asa cum în Spania o altã miscare, de aceeasi structurã, nobilã si dezinteresatã,. de aceeași orientare spiritualã si religioasã, Falanga întemeiatã de Jose Antonio, a fost condamnatã de aceleasi cercuri oculte la persecutie si nimicire.
Aceasta este taina Legiunii, taina sacrificiilor ei continue, taina prigoanelor neîntrerupte prin care a trecut; frântura de cer ce-a zidit-o la temelia ei. Fãrã de acest aluat spiritual, existenta ei ar fi fost mult mai usoarã.
Totul se iartã în aceastã lume, afarã de faptul de-a avea o constiintã clarã a mizei ce se aflã în joc în acest ceas al istoriei.
Miscarea este constientã de tensiunile ascunse ale istoriei si deaceia a refuzat întotdeauna orice pact, orice compromis cu puterile rãului.
De la înfiriparea ei si pânã astãzi Garda de Fier n’a cunoscut un moment de respiratie liberã.
Toate regimurile au lovit în ea, începând dela zisele partide istorice, trecând prin dictatura lui Carol si Antonescu si sfârsind cu comunistii.
Regimurile s’au schimbat destul de des, dar nu s’a schimbat politica lor fatã de Miscare.
Din programul de guvernare al tuturor guvernelor românesti n’au lipsit niciodatã mãsurile de represiune contra “agitatiilor Gãrzii de Fier”.
Guvernele erau apreciate în strãinãtate dupã vrednicia lor de a ucide cât mai multi legionari.
Asa îsi plãteau aceste partide, aceste guverne, aceste regimuri sprijinul ce-l primeau din strãinãtate pentru a ajunge si a se mentine la putere.
Sângele tineretului român, sângele celor mai buni fii ai neamului servea ca monedã de schimb – si avea curs ridicat – în relatiile ce le întretineau tiranii locali cu puterile interesate sã mentinã poporul românesc într’o stare de permanent infantilism politic.
Acest tineret lucid constient de îndatoririle lui cetãtenesti, de mare culturã si sensibilitate moralã, gata sã-si dea viata pentru apãrarea patriei, trebuia înlãturat din competitia politicã, trebuia nimicit la rigoare – asa decretaserã stãpânii oculti ai lumii – pentrucã se opuneau la “alunecarea spre stânga” a istoriei românesti.
Romania fãcea parte din categoria tãrilor destinate sã cadã în plasa comunismului mondial si rezistenta Miscãrii, consecventa si dârzenia cu care îsi apãra idealurile, puteau compromite aceste planuri, le putea chiar administra o loviturã mortalã pentru aria întregei Europe rãsãritene.
Uneltele constiente si inconstiente ale acestui plan au fost atunci împinse de puterile rãului sã prigoneascã fãrã crutare Miscarea, pentru a împiedica aceastã organizatie politicã, constientã de amploarea si iminenta pericolului bolsevic sã-si desfãsoare actiunea ei salvatoare în beneficial României si al Europei întregi.
Aceasta e taina Legiunii pe care voi prigonitori si dusmani de toate categoriile ai Miscãrii nu o veti putea descifra niciodatã. Existenta Legiunii nu e în functie de conjuncturile politice mai bune sau mai rele.
Ea va supraviețui tuturor încercărilor si prigoanelor pentrucã se
adapã necontenit din substanța inepuizabilã a adevărului etern
“Garda nici nu moare, nici nu se predă - a spus Căpitanul - Garda învinge."
Comandantul Horia Sima – Taina Mișcării Legionare
